Mircea da Roménia

Mircea da Romênia, foi um Príncipe da Romênia, sexto filho, terceiro menino do rei Fernando I e da rainha Maria da Romênia, nascida uma princesa britânica. Morreu de tifo no outono de 1916, durante a Primeira Guerra Mundial, em Buftea, na casa da família Ştirbey, à qual se pensava pertencer.

Cămașă de nuntă masivă de 10 kg

O cămașă de nuntă pentru Junii Brașovului era atât de elaborată încât patru femei au lucrat patru luni la brodarea ei cu 40.000 de paiete, cântărind aproape 10 kg.

Moda tradițională din mahalalele Bucureștiului

Bărbații din vechile mahalale bucureștene purtau căciulă de blană de oaie tot anul, pantaloni cu ghete cu tocuri înalte și benzi de cauciuc, și se înfășurau de cinci ori cu brâuri de lână roșie sau verde.

Tradições musicais em casamentos de quatro dias

Nas áreas rurais da Romênia, os casamentos eram eventos musicais significativos que duravam quatro dias, apresentando músicos profissionais, como violinistas ciganos, que tocavam para danças e acompanhavam momentos rituais como a coroação da noiva.

O instrumento buhai para imitar boi

Um instrumento único chamado buhai era usado durante as celebrações de Ano Novo, criado a partir de um tonel de madeira coberto com uma pele perfurada que um artista puxava com as mãos molhadas para imitar o mugido de um boi.

Bucareste–Constanța: 4h 34m de expresso

No expresso, a linha Bucareste–Constanța (228 km) era percorrida em 4 horas e 34 minutos.

Bucareste–Vârciorova: oito horas de trem

Nos anos 1900, um trem fazia cerca de 382 km de Bucareste até Vârciorova (na fronteira com a Austro-Ungaria) em aproximadamente oito horas.

Rezistența rurală față de educație

Copiii de la țară erau adesea ținuți departe de școala primară pentru a ajuta la muncile agricole, deoarece familiile de țărani vedeau puține beneficii imediate în educația formală. Mulți părinți nutreau o teamă profundă față de școală, influențați de credința tradițională că „nuiaua e ruptă din rai”.

Adunări stradale în București

În București, familiile obișnuiau să scoată scaunele afară la ora 18:00 pentru a bea cafea și a socializa pe stradă timp de aproximativ două ore. Această adunare zilnică a favorizat legături strânse de vecinătate între locuitorii orașului.

Recoltele transformate adesea în alcool

Pentru a produce cantități mari de alcool, țăranii transformau frecvent porțiuni semnificative din recoltele de fructe și porumb în rachiu.

Mămăliga era hrana zilnică esențială

Mămăliga pe bază de porumb era fundamentul alimentației țărănești, fiind consumată adesea zilnic și, uneori, chiar de mai multe ori pe zi.

Preços dos alimentos em 1920

Em 1920, o preço de 1 quilograma de pão variava entre 1,25 e 6 lei, enquanto a carne bovina custava entre 6 e 11 lei por quilograma.

Salários diários de trabalhadores no início dos anos 1900

No início do século XX, um trabalhador braçal ganhava tipicamente 2 lei por dia, enquanto um trabalhador qualificado ganhava entre 3 e 4 lei.

Viața rurală și agricultura

Peste 90% din populația rurală lucra pământul, agricultura fiind activitatea principală.

Program extins la grădiniță

În 1905, unele grădinițe din Timișoara funcționau cu program prelungit, între orele 6:00 și 21:00, oferind supraveghere și două mese pe zi.